In anii '80, Nicolae Ceausescu a fost preocupat de propria siguranta si chiar a inceput sa sufere de paranoia unui atentat asupra vietii sale. Asa ca nu mira pe nimeni ca fostul Dictator si-a bagat nasul in productia autohtona de vehicule si chiar a dat comanda de niste automobile special concepute pentru el. Cum este si cazul acestui ARO 306 produs in 1987.
Cine crede ca pe "vremea lui Ceausescu" lucrurile erau toate nasoale si viata nu merita traita, greseste cu desavarsire. Numai dupa ce i-a facut o vizita omologului sau din Coreea de Nord in anul 1971 si a vazut ca s-ar simti bine si la el in tara adulat si omagiat de mii de oameni in cadrul unor evenimente maiestuoase, Romania a inceput sa devina o tara cu adevarat compunista, dictatoriala. Si, imediat cum a vazut ca are cum, Ceausescu s-a lasat influentat de tiranii asiatici si a transformat Romania intr-un peisaj sumbru cu oameni frustrati si saraci.
Tot din nebunia lui a facut parte si grandomania. Asa cum ii statea bine oricarui presedinte de tara comunista, Ceausescu utiliza niste limuzine Mercedes-Benz 600 Pullman pentru deplasarile personale, atunci cand veneau alti sefi de stat, la impresionare. Insa in rest, in tara, Ceausescu se deplasa cu autoturismele Dacia 2000, cand mergea prin oras, sau cu niste modele speciale de ARO, atunci cand facea deplasari in mediul rural sau cand se ducea la vanatoare. Unul din aceste vehicule ARO supravietuitor este acum de vanzare in Romania.
In anii '70, la sfarsitul lor, cei de la ARO au transformat un model 240 in ceea ce s-a numit ulterior 304. Un ARO-limuzina, mai lung, dotat cu cele mai bune optiuni ale vremii, in care Dictatorul roman sa se simta in confort si siguranta. ARO 304 a fost fabricat in 6 exemplare intre 1977 si 1988, 4 autoturisme identice si unul singur decapotabil. Masinile aveau motor de 2.5 litri pe benzina care producea in jur de 90 cp si exclusiv tractiune spate. Din cauza ampatamentului prelungit, nu avea rost ca masina sa fie 4x4, asa ca inginerii de la Campulung au decis sa o faca doar cu tractiune spate, prelungind cardanul obisnuit. Oricum, seful de stat nu trebuia sa parcurga drumuri prin noroi adanc, vanatorile sale fiind celebre pentru lasitate: cobora din masina, facea 5 pasi si impusca unul din cei 10 ursi uriasi, ingrasati ani in sir, eliberati si haituiti exact in bataia pustii lui nea Nicu...
In anii ce au urmat, Ceausescu a facut cadou doua din vehiculele ARO 304 unor politicieni vest. Insa in anii '80 a dat comanda de alte modele ARO imbunatatite. Acestea s-au numit ARO 306 si au fost realizate in 4 exemplare. Erau dotate cu trapa electrica, sistem de aer conditionat, incalzitor auxiliar pe motorina (un fel de Webasto), tapiterie din piele, mocheta groasa pe podea, geamuri laterle electrice, scarite automate la prag si vopsea unica BLEU 616. Motorul a ramas tot un benzinar de 2.5 litri cuplat la o cutie manuala in 5 rapoarte, fara reductor si fara tractiune 4x4.
Dupa Revolutie, cele 6 autoturisme ARO 304 si 306 ramase in Romania au fost vandute. Nu se stie nimic despre soarta unicului exemplar decapotabil. Insa un lucru e cert: circa 3 autoturisme ARO, dintre care un 304 si doua 306, supravietuiesc si azi. Unul din urma, mai modernul 306 cu faruri duble patrate, este acum de vanzare in Romania. Fabricatie 1987, in stare impecabila, inca purtand urmele posteriorului ceausist. Masina se afla in Curtea de Arges si este inmatriculat in Romania. Problema este una singura: posesorul nu stie cati bani sa ceara pe masina, asa ca asteapta oferte. Undeva de la 30.000 de Euro in sus, cica. Oare cat valoreaza un astfel de vehicul incarcat de istorie, din care mai exista numai 2-3 in zilele noastre?